6fingers (byron) si MusiChat, despre albumul "A Kind Of Alchemy”

MC: Am citit ceva la voi pe blog. Nu stiu exact cine a postat, dar a reusit sa imi atraga atentia.
Scriati despre noul album "A Kind Of Alchemy". Ce s-a intamplat? De ce credeti ca nu a ajuns mesajul?

6fingers: Am facut un mic experiment pe blogul nostru (byronmusic.ro/blog), manifestindu-mi neintelegerea fata de principiile functionarii industriei muzicale locale si incercind sa provoc ascultatorii la o discutie cit mai constructiva despre asta. Nu stii niciodata de unde pot aparea idei noi si interesante. Si chiar asta s-a intimplat, raspunsurile au fost foarte multe, pline de idei. Sigur ca nu exista o solutie universala care sa te faca celebru, am vrut doar sa facem apel si la alte puncte de vedere, pentru ca pe ale noastre le cunoastem si le-am cam epuizat. Din pacate nu cred ca am o teorie corecta privind "de ce nu a ajuns mesajul". Probabil pentru ca daca nu esti la radio nu existi, pentru ca lumea nu prea mai e interesata de muzica, nu prea mai exista placerea descoperirii muzicale pe care o aveam toti pe vremuri. E normal, exista x distractii si foarte putin timp acum. Mai e si criza, daca tot vrem sa cautam neaparat un vinovat. Si nu in ultimul rind, noi sintem vinovati, pentru ca nu vrem sa facem compromisuri.

6fingers: A, si nu cintam in romana pentru moment. Aici ar fi un pic de discutat. Intrebarea este: ce faci, cum alegi ? Daca am cinta in romana am fi condamnati sa ne limitam la piata interna. Publicul roman de rock nu este unul important insa. Sincer, nu cred ca mai avem unde creste mult mai mult in Romania. Aici probabil voi fi contrazis de colegi, dar eu sint ala pesimist, e de asteptat sa spun asta. Sigur ca ne iubim limba, si ne-ar face placere sa cintam in romana. Vom vedea ce aduce viitorul, aspectul asta nu e unul pe care sa nu-l gindim de 20 de ori. Optiunea cealalta este sa pleci direct pe engleza, sa te adresezi unui segment ceva mai mic de public, riscind si sa zgudui nationalismul profund romanesc in foarte multi. Ia uite-i si pe mucosii astia, nu le mai place cum suna romana. Cite trupe de rock cunoasteti care sa sune bine in romaneste ? Ati ascultat rock cintat in franceza ? Sau in italiana ? Vi se pare potrivit ?

6fingers: Ei, dupa cum se vede, dificila alegerea, iar in general daca iei o decizie trebuie sa te tii de ea, e foarte greu s-o iei de la capat si sa te reinventezi. Dar ne gindim in continuare la solutii diplomatice intre ambasada caprei si consulatul verzei. Ce urmeaza, veti afla destul de curind.

MC: Mi-ar placea sa vorbim un pic despre productia albumului, despre persoanele implicate in finalizarea albumului, sa detaliem un pic povestea din spatele pieselor.

6fingers: Albumul “A Kind of Alchemy” a fost produs de aceeasi echipa ca si primul (Forbidden Drama), inregistrat, mixat si masterizat de acelasi om: Victor Panfilov, din punctul nostru de vedere cel mai bun inginer de sunet de studio de la noi, cu care probabil vom continua multa vreme de-acum incolo. Tot el e responsabil si cu productia si regia ultimului nostru videoclip: Watercolor, realizat in HD. Piesele sint compuse de Dan, cu o singura exceptie, o piesa care-mi apartine.

6fingers: In ceea ce ne priveste, singura diferenta de componenta intre cele doua albume si DVDul Acoustic Drama e data de basist, care e mereu altul: Vlady Sateanu pe Alchemy, Jacob Glick pe DVD, Gyergyay Szabolcz pe Forbidden Drama. Din fericire trupa byron e destul de stabila in ceea ce priveste componenta, exista o echipa bine inchegata (si nu vorbesc doar de trupa, ci de toti cei care sint implicati in proiect si nu se vad: management, sunet, lumini, PR - o trupa e mult mai mult decit oamenii de pe scena, si cu cit esti mai mare ai o echipa mai extinsa).

6fingers: Inca un detaliu: byron se scrie cu minuscula, pentru a diferentia trupa de omul Dan Byron.

6fingers: A Kind of Alchemy a fost gindit ca un disc nonstandard - nu stiu cit de buna sau proasta a fost ideea, s-a intimplat sa nu putem fi prezenti in magazine din cauza ca discul e prea mare pentru a fi pus in raft - e un disc-carte patrat de inaltimea unui DVD, scos in conditii grafice foarte bune, cu cite o plansa pentru fiecare piesa. Povestea graficii o puteti citi mult mai pe larg in blogul byron (un serial making of: seria "2-3 cuvinte despre grafica akoa", primul episod e asta http://www.byronmusic.ro/blog/50/50). Practic toata grafica byron din ultimii 2 ani (discuri, afise, orice material grafic) imi apartine, probabil multe trupe de nivelul nostru se bazeaza pe resurse interne - mi se pare imposibil sa sustii financiar un designer propriu - de fapt cam fiecare din echipa are extra-functia sa precisa - altfel n-am putea functiona.

6fingers: Sa va prezint citeva piese, ma voi opri la cele care au fost deja difuzate (sau in difuzare) la radio:

-Diggin' a Hole e o piesa foarte dansabila, probabil cea mai comerciala de pe album, un fel de joaca de copii, cu clopotei si tot felul de hai sa le spunem "percutii neconventionale", mai pe romaneste bucatele de rulete inchizindu-se, lingurite lovite de cani si tot felul de zgirieturi pe diferite suprafete. Subiectul e ceva mai putin jucaus, dar tot despre soldatei de plumb e vorba. Nu, ziga-zuzera n-are legatura cu Zig-zaga.
-Peaceful Mind - pe asta ati putut-o asculta in premiera in varianta unplugged pe DVDul anterior. Versiunea de studio e mult mai orchestrata si, speram, mai vesela. E o piesa de dimineata, o piesa de rasarit in mare, o piesa zen, ilustrata, cum altfel, printr-o mandala.
-I Don't Want to Entertain You este protestul impotriva non-valorii promovate de mare parte din media. Nu e neaparat o replica la Let Me Entertain You, e in aparenta o sfidare a audientei (cel putin pina la versul final, care lamureste povestea - si care in general nu mai apuca sa fie auzit la radio, care taie finalurile de piese, haha), iar prezenta ei pe radio e in egala masura o bucurie, o speranta si un paradox. E un funk dansabil, pe care in concerte de obicei il lungim foarte mult cu solouri din partea tuturor membrilor trupei.

MC: Imi este placut modul in care va prezentati pe scena. As vrea sa vorbim un pic despre ce insemna publicul byron si cum il simtiti voi. In aceeasi directie,vreau sa vorbim si despre membrii trupei.

6fingers: Publicul byron e in general unul tinar - liceeni, studenti - predominant feminin. Asa cum e de asteptat, Bucurestiul e de departe locul unde avem cei mai multi fani. Sintem mereu surprinsi de cit de des vin la concerte, si nu putem sa le multumim indeajuns pentru asta. In ultima vreme am inceput sa fim din ce in ce mai cunoscuti si in tara, sper ca trendul va continua. Publicul de concert este categoric cel mai important pentru o trupa ca a noastra. In 2010 nu ai cum sa mai traiesti din vinzari de discuri (bine, asta e adevarat de mult, dar situatia se accentueaza), asa ca cvasitotalitatea veniturilor unei trupe provin din biletele la concert. N-ai public, nu existi, e atit de simplu.

6fingers: Faptul ca in ultima vreme vin tot mai multe trupe mari (si scumpe) de afara dilueaza publicul tinar, care are venituri limitate. E si bine, e si rau pentru trupele mici din Romania. Bine pentru ca mai scot din casa oameni care nu au cultura "iesitului la concert" si potential ii pot interesa sa mai iasa si la trupe romanesti.

6fingers: Dupa cum spuneam mai sus, componenta byron e una relativ stabila, si anume:
-Dan Byron - voce principala, chitara acustica ritm, flaut, mandolina - el e omul care ne-a strins, voia initial un proiect, i-a iesit trupa. De-aia ne numim byron - subiect de eterne discutii, mult prea tirziu sa se mai schimbe ceva. El compune cea mai mare parte din piesele byron.
-Costin Oprea - chitara electrica - ex-avocat
-Cristi Matesan - tobe, omul cu galagia
-Vlady Sateanu - bass cu multe-multe pedale, ex-matematician.
-6fingers - clape, voce, chitara, acordeon, glockenspiel, uneori bas si tot ce mai e nevoie, cu exceptia tobelor. Plus grafica. E util sa ai unul ca mine in trupa. In caz de urgenta, spargeti geamul, folositi claparul. Ex-economist.
Fiecare dintre noi are experienta bogata si variata in muzica, am vazut si experimentat multe la viata noastra, asa ca apreciem foarte tare ceea ce putem sa ne permitem sa facem in byron.

6fingers: As vrea sa spun citeva cuvinte si despre ceilalti, care de obicei nu apar, dar o merita. Si anume:
-Codrut Dumitrescu - vrajitorul-manager care nu stiu cind si daca doarme (el mai e si salariat, in plus). Fara el probabil ca byron nu ar fi existat acum, si asta cred ca spune totul. El e motorasul de care are nevoie orice trupa.
-Clara - sunetista, tehnic si responsabila cu tot felul de chestii online
-Tibi - luministul nostru genial pentru care nici o lanterna nu e inutila.
-Iulia si Irina - PR-itele noastre dragi pe care le enervam foarte des.
-Victor Panfilov, inginer de sunet, pe care il consideram membru al echipei.

MC: Vreau sa va intreb ce stiti despre promovarea online?, ce faceti in directia asta? si care sunt canalele prin care comunicati cu publicul sau alte modalitati pin care promovati sau prin care vindeti muzica voastra.

6fingers: Am vindut si vindem materiale online, ultimul album exista in varianta mp3 in magazine online mari - linkurile exista pe blog: Amazon, Itunes, emusic etc. In plus, toate trei materialele pot fi ascultate integral pe siteul nostru www.byronmusic.ro. Discurile in varianta fizica insa sint mult mai dificil de cumparat daca nu esti in Romania, din pacate. Doua modalitati ar fi Carturestiul online, sau Charitygift.ro (care doneaza o parte din incasari pentru cauze caritabile). In Romania vindem mp3 si prin bestmusic.ro.

MC: Mi-ar placea sa stiu unde putem sa va ascultam live?

6fingers: Urmeaza pe 10 iunie un concert unplugged organizat de Tuborg in clubul Control din Bucuresti (intr-o serie de unpluggeduri cu trupe de rock romanesti), si doua concerte electrice in Galati pe 18 iunie la Clubul Zod!ar (fostul Cinema Popular, Parc Eminescu) la ora 21.00, si in Iasi pe 19 iunie in clubul Hand, impreuna cu trupa Music Sounds Better.